joi, 10 februarie 2011
miercuri, 2 februarie 2011
Parcul National Piatra Craiului (La propriu si la figurat)
PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI (LA PROPRIU SI LA FIGURAT)
Intodeauna m-am mandrit cam-am nascut in Zarnesti, in Brasov unde am terminat liceul eram des intrebat: Unde stai?, intodeauna raspundeam cu mandrie:
- In Zarnesti, acolo langa Piatra Craiului.
- Da e tare frumoasa zona aia
Si acum sunt la fel de mandru, chiar daca nu mai stau acolo.
Dar ce sa mai sa incep sa va povestesc:
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului".
In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.
In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.
In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.
In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.
Parcul National Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges, incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti, Moeciu (satele Magura si Pestera), Bran, Rucar si Dambovicioara. PNPC se intinde intre coordonatele de 450 22’ 1.73’’ si 450 34’ 49.55’’ latitudine nordica si 250 08’ 51.61’’ si 250 21’ 57.21’’ longitudine estica. Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha in jud. Brasov si 6967 in judetul Arges.
Eforturile depuse pentru cunoasterea stiintifica a acestui masiv de o spectaculozitate deosebita au inceput cu peste 250 de ani in urma.
Primele masuratori topografice, atestate documentar au fost efectuate de Institutul Cartografic din Viena si au fost incluse in hartile generale ale Tarii Barsei. Echipa de cartografi a fost insotita de jurnalistul Anton Kunz, care conform datelor de arhiva a ajuns pe Vf. Baciului pe data de 26 august 1842. Aceasta data marcheaza documentar prima ascensiune la Vf. Piscul Baciului. Primele referiri stiintifice cu privire la geologia masivului au fost facute de B. Hauer in 1863.
Desi cunoscut cu mult timp inainte, Avenul de sub Coltii Grindului este abordat pentru prima data in 1900 de catre Josef Kolbe.
In 1908 odata cu infiintarea Muzeului Sasesc din Tara Barsei, in cadrul acestuia incepe o importanta activitate de cercetare a zonei. In cadrul cercetarilor efectuate de personalul acestui muzeu, Franz Podek a descoperit si descris numeroase pesteri din Piatra Craiului in perioada 1908-1918.
In 1907 geograful francez Emannuel de Martonne realizeaza un studiu aprofundat asupra morfologiei Carpatilor Meridionali, considerand Piatra Craiului "un accident morfologic principal" in procesul formarii acestui grup muntos.
In 1938 E. Jekelius intocmeste prima harta moderna a Pietrei Craiului. Prima lucrare de mare importanta referitoare al geologia masivului a fost realizata in 1943 a fost realizata de N. Oncescu in 1943 sub forma unai teze de doctorat cu titlul: "La région de Piatra Craiului-Bucegi. Étude géologique"
Alte contributii importante in cunoasterea masivului le-au avut: N. Orghidan (1931, 1936), V. Mihailescu (1946), V. Michalevich-Velcea (1961) si V. Popescu (1967).
Cea mai recenta lucrare, de mare amploare o reprezinta teza de doctorat a lui T. Constantinescu: "Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic." (1994) care contine informatii valoroase legate de geomorfologia si geneza masivului cu referire la procesele geomorfologice actuale.
Primele cercetari atestate documentar, asupra florei si vegetatiei Masivului Piatra Craiului dateaza inca din secolul al XVII. Printre primii mentionati ca fiind interesati in mod deosebit de flora Pietrei Craiului se numara J. Lerchenfeld si farmacistul sibian Peter Sigerus. Plansele lor de herbar se gasesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu.
Lucrarea lui J.C. Baumgarten (1816): "Enumeratio stirpium Magno transilvaniae Principatui" se numara printre primele publicatii mai importante cu referire la flora Pietrei Craiului.
In anul 1851 se publica primele descrieri si citari de plante din Piatra Craiului (H.W. SCHOTT, 1851). Un lucru foarte important care merita mentionat este descrierea speciei Dianthus callizonus Schott & Kotschy (garofita Pietrei Craiului), planta endemica pentru Piatra Craiului, ce constituie un important element al siglei parcului national.
Din acest moment un mare numar de botanisti renumiti se vor ocupa de studiul florei masivului: T. Kotschy (1853), F. Schur (1866), M. Fuss (1866), Simonkai (1886) cu lucrarea de sinteza "Enumeratio Florae Transilvaniae vesculosae critica", J. Römer (1898, 1904), D. Brandza (1898), A. Beldie (1952) si multi altii. Mai aproape de zilele noastre un numar mare de floristi si fitosociologi si-au indreptat atentia asupre acestui teritoriu: N. Boscaiu si F. Täuber (1977), I. Morariu (1978, 1980), I. Cristian-Comes si F. Täuber (1977), J. Halda (1976). V. Sanda si A. Popescu (1976, 1977, 1980), B. Draghici (1980), V. Alexiu (1986) si S. Mihailescu (1999) aduc in continuare contributii deosebite la cunoasterea florei si vegetatiei masivului.
Primele masuratori topografice, atestate documentar au fost efectuate de Institutul Cartografic din Viena si au fost incluse in hartile generale ale Tarii Barsei. Echipa de cartografi a fost insotita de jurnalistul Anton Kunz, care conform datelor de arhiva a ajuns pe Vf. Baciului pe data de 26 august 1842. Aceasta data marcheaza documentar prima ascensiune la Vf. Piscul Baciului. Primele referiri stiintifice cu privire la geologia masivului au fost facute de B. Hauer in 1863.
Desi cunoscut cu mult timp inainte, Avenul de sub Coltii Grindului este abordat pentru prima data in 1900 de catre Josef Kolbe.
In 1908 odata cu infiintarea Muzeului Sasesc din Tara Barsei, in cadrul acestuia incepe o importanta activitate de cercetare a zonei. In cadrul cercetarilor efectuate de personalul acestui muzeu, Franz Podek a descoperit si descris numeroase pesteri din Piatra Craiului in perioada 1908-1918.
In 1907 geograful francez Emannuel de Martonne realizeaza un studiu aprofundat asupra morfologiei Carpatilor Meridionali, considerand Piatra Craiului "un accident morfologic principal" in procesul formarii acestui grup muntos.
Alte contributii importante in cunoasterea masivului le-au avut: N. Orghidan (1931, 1936), V. Mihailescu (1946), V. Michalevich-Velcea (1961) si V. Popescu (1967).
Cea mai recenta lucrare, de mare amploare o reprezinta teza de doctorat a lui T. Constantinescu: "Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic." (1994) care contine informatii valoroase legate de geomorfologia si geneza masivului cu referire la procesele geomorfologice actuale.
Primele cercetari atestate documentar, asupra florei si vegetatiei Masivului Piatra Craiului dateaza inca din secolul al XVII. Printre primii mentionati ca fiind interesati in mod deosebit de flora Pietrei Craiului se numara J. Lerchenfeld si farmacistul sibian Peter Sigerus. Plansele lor de herbar se gasesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu.
Lucrarea lui J.C. Baumgarten (1816): "Enumeratio stirpium Magno transilvaniae Principatui" se numara printre primele publicatii mai importante cu referire la flora Pietrei Craiului.
In anul 1851 se publica primele descrieri si citari de plante din Piatra Craiului (H.W. SCHOTT, 1851). Un lucru foarte important care merita mentionat este descrierea speciei Dianthus callizonus Schott & Kotschy (garofita Pietrei Craiului), planta endemica pentru Piatra Craiului, ce constituie un important element al siglei parcului national.
Din acest moment un mare numar de botanisti renumiti se vor ocupa de studiul florei masivului: T. Kotschy (1853), F. Schur (1866), M. Fuss (1866), Simonkai (1886) cu lucrarea de sinteza "Enumeratio Florae Transilvaniae vesculosae critica", J. Römer (1898, 1904), D. Brandza (1898), A. Beldie (1952) si multi altii. Mai aproape de zilele noastre un numar mare de floristi si fitosociologi si-au indreptat atentia asupre acestui teritoriu: N. Boscaiu si F. Täuber (1977), I. Morariu (1978, 1980), I. Cristian-Comes si F. Täuber (1977), J. Halda (1976). V. Sanda si A. Popescu (1976, 1977, 1980), B. Draghici (1980), V. Alexiu (1986) si S. Mihailescu (1999) aduc in continuare contributii deosebite la cunoasterea florei si vegetatiei masivului.
Fauna - Piatra Craiului
Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentandun deosebit interes stiintific.
Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionez doua specii specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). De asemenea mentionez prezenta speciei rare Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemica in Transilvania si in zonele subcarpatice ale Munteniei si Moldovei si Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al Carpatilor Orientali si Meridionali. Pana in prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi unele rare sau endemice: Psodos coracinusdioszeghy, subspecie endemica alpina;
Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pierisbryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.
Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionez doua specii specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). De asemenea mentionez prezenta speciei rare Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemica in Transilvania si in zonele subcarpatice ale Munteniei si Moldovei si Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al Carpatilor Orientali si Meridionali. Pana in prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi unele rare sau endemice: Psodos coracinusdioszeghy, subspecie endemica alpina;
Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pierisbryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.
Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a biodiversitatii au dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi pentru fauna Romaniei.
In Piatra Craiului reteaua hidrografica este mai redusa. Fauna acvatica este reprezentata printr-o serie de nevertebrate si 10 specii de pesti oxifili si reofili specifici raurilor de munte: zglavoaca - Cotus gobio; pastravul - Salmo trutta etc.
Fauna de amfibieni si reptile din PiatraCraiului este ceva mai putin studiata.
Se intalnesc: salamandra sau salamazdra - Salamandra salamandra;
tritonul cu creasta - Triturus cristatus cristatus (specie de interescomunitar conf. Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC);
tritonul de munte - T. alpestris alpestris; broasca rosie de munte -Rana temporaria temporaria;
buhaiul de balta - Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar);
broasca raioasa bruna - Bufo bufo, etc.
Dintre reptile mentionez:
- vipera demunte - Vipera berus berus;
- sarpelede casa - Natrix natrix;
- sarpelede alun - Coronella austriaca austriaca;
- naparca- Anguis fragilis;
- soparlade munte - Lacerta vivipara;
- soparlade camp - L. agilis agilis;
- gusterul- L. viridis viridis;
- soparlade ziduri - Podarcis muralis, etc.
Se intalnesc: salamandra sau salamazdra - Salamandra salamandra;
tritonul cu creasta - Triturus cristatus cristatus (specie de interescomunitar conf. Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC);
tritonul de munte - T. alpestris alpestris; broasca rosie de munte -Rana temporaria temporaria;
buhaiul de balta - Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar);
broasca raioasa bruna - Bufo bufo, etc.
Dintre reptile mentionez:
- vipera demunte - Vipera berus berus;
- sarpelede casa - Natrix natrix;
- sarpelede alun - Coronella austriaca austriaca;
- naparca- Anguis fragilis;
- soparlade munte - Lacerta vivipara;
- soparlade camp - L. agilis agilis;
- gusterul- L. viridis viridis;
- soparlade ziduri - Podarcis muralis, etc.
De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptilede pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 alegii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).
In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost identificate 89 de specii dintre care 50 sunt mentionate ca specii strict protejate in Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (legea nr.13din 11 martie 1993); iar sase specii in Conventia de la Bonn - Conventiaprivind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (legeanr. 13 din 8 ian. 1998).
Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-apierdut in mare masura fauna de rapitoare mari pe care o detinea intrecut, in prezent existand un numar foarte mic de exemplare de acvilade munte - Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil in M-tii Fagaras.
Alte specii de rapitoare intalnite in parcsunt:
-acvila tipatoare mica - Aquila pomarina;
- sorecarulcomun -Buteo buteo;
- uliul porumbar- Accipiter gentilis;
- uliul pasarar- A. nisus;
- soimul randunelelor- Falco subbuteo;
- soimul calator- F. peregrinus;
- vanturelulrosu - F. tinunculus;
- cucuveaua-Athene noctua etc.
- sorecarulcomun -Buteo buteo;
- uliul porumbar- Accipiter gentilis;
- uliul pasarar- A. nisus;
- soimul randunelelor- Falco subbuteo;
- soimul calator- F. peregrinus;
- vanturelulrosu - F. tinunculus;
- cucuveaua-Athene noctua etc.
Cheile si zonele stancoase din parc suntpopulate de :
-fluturasul de stanca - Tichodroma muraria, specie rara;
- brumaritade stanca - Prunella collaris;
- drepneauaneagra - Apus apus;
- drepneauamare - Apus melba;
- mierla depiatra - Monticola saxatilis;
- lastunul decasa - Delichion urbica etc.
- brumaritade stanca - Prunella collaris;
- drepneauaneagra - Apus apus;
- drepneauamare - Apus melba;
- mierla depiatra - Monticola saxatilis;
- lastunul decasa - Delichion urbica etc.
Padurile de fag, rasinoase, tufisurilesi fanetele sunt populate de:
-pitigoiul de bradet - Parus ater;
- pitigoiulde munte- P. montanus;
- pitigoiulmotat - P. cristatus;
- alunar - Nucifragacaryocatactes;
- ciocanitoareaneagra - Dryocopus martius;
- sfrancioculrosiatic - Lanius collurio;
- ochiul boului- Troglodytes troglodytes;
- corb - Corvuscorax;
- mierla gulerata- Turdus torquatus.
- pitigoiulde munte- P. montanus;
- pitigoiulmotat - P. cristatus;
- alunar - Nucifragacaryocatactes;
- ciocanitoareaneagra - Dryocopus martius;
- sfrancioculrosiatic - Lanius collurio;
- ochiul boului- Troglodytes troglodytes;
- corb - Corvuscorax;
- mierla gulerata- Turdus torquatus.
Exista si cateva specii de interes cinegetic:
-cocosul de munte -Tetrao urogallus;
- ierunca - Bonasiabonasia etc.
- ierunca - Bonasiabonasia etc.
La marginea raurilor sunt intalnite frecvent:
-codobatura alba - Motacilla alba;
- codobatura galbena- M. cinerea;
- codobatura demunte - M. flava;
- pescarelul negru- Cinclus cinclus etc.
- codobatura galbena- M. cinerea;
- codobatura demunte - M. flava;
- pescarelul negru- Cinclus cinclus etc.
Alte specii intalnite la marginea parculuisunt:
-cioara griva - Corvus corone cornix;
- barza alba - Ciconiaciconia si o specie rara , barza neagra Ciconia nigra.
- barza alba - Ciconiaciconia si o specie rara , barza neagra Ciconia nigra.
- Fauna de mamifere mici este bine reprezentata fiind insa insuficient cunoscuta. Pana in prezent au fost identificate 15 specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului.
- Dintre acestea 14 specii intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii deinteres comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophusferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys,Barbastella barbastellus) iar o specie - Vespertilio murinus - esteinclusa in Conventia de la Bonn.
- De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejatetoate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptatla Londra la 4 decembrie 1991. Parcul National Piatra Craiului gazduiesteo populatie bogata de carnivore mari:
-urs - Ursus arctos;
- lup -Canis lupus;
- ras -Lynx lynx.
- lup -Canis lupus;
- ras -Lynx lynx.
Studiile realizate au aratat existenta a trei culoarede circulatie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie. Capriorul - Capreoluscapreolus si cerbul comun - Cervus elaphus sunt intalniti in padurilede la baza masivului.
In prezent populatia de Capre neagre –(Rupicapra rupicapra) care traieste in zonele stancoase ale masivului este de cca. 120 de exemplare. Numarul exemplarelor a scazut dramatic in ultimii ani datorita vanatorii, braconajului si a distrugerii habitatului lor natural (taierii tufarisurilor de jnepeni).
Alte specii intalnite in parc sunt:
-porcul mistret - Sus scrofa;
- bursucul- Meles meles;
- jderulde copac - Martes martes;
- jderulde piatra - M. foina;
- pisica salbatica - Felix silvestris , vidra - Lutra lutra, etc.
- bursucul- Meles meles;
- jderulde copac - Martes martes;
- jderulde piatra - M. foina;
- pisica salbatica - Felix silvestris , vidra - Lutra lutra, etc.
GRUPUL NR. TOTAL SPECII SPECII ENDEMICE CARPATICE SPECII ENDEMICE PT. PIATRA CRAIULUI
Nevertebrate 352,Fluturi >90,Diptere >49,Pesti 10,Pasari >89,Lilieci 15
Nevertebrate 352,Fluturi >90,Diptere >49,Pesti 10,Pasari >89,Lilieci 15
De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriulRomaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie1993 (Conventia de la Berna).
In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost identificate89 de specii. Pana in prezent au fost identificate 15 specii de lilieci,care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani depe teritoriul parcului. Dintre acestea 14 specii intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt speciide interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC(Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii,M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus-este inclusa in Conventia de la Bonn.
In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost identificate89 de specii. Pana in prezent au fost identificate 15 specii de lilieci,care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani depe teritoriul parcului. Dintre acestea 14 specii intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt speciide interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC(Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii,M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus-este inclusa in Conventia de la Bonn.
In Piatra Craiului se gasesc peste 1100 de specii de plante, identificate prin programul de inventariere, cartare si monitorizarea biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000. Aceasta inseamnaca peste 30% din flora Romaniei se regaseste in aceasta zona. Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, raresau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare mentionam feriga Woodsia glabella intalnita numaiin Bucegi, in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra Craiului, tisa,zambrul, angelica si sangele voinicului.
Piatra Craiului este locul unicul loc din lume unde vegeteaza endemismele garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia ssp. falcata.Vegetatia se remarca printr-o mare diversitate.
Au fost identificate un numar de 49 asociatii vegetale, grupate in 17 clase, 21 de ordine si 31 de aliante. Vegetatia este reprezentata preponderent de paduri, tufarisuri alpine si subalpine si pajisti alpine.Vegetatia palustra mai putin reprezentata in masiv se intalneste injurul izvoarelor, pe vai si pe terenurile mlastinoase.
Flora si vegetatie
Flora si vegetatie
Flora Parcului National Piatra Craiului ainceput sa fie studiata intr-o maniera stiintifica inca din a doua jumatatea secolului XVIII si inceputul secolului al XIX cand incep colectarilede plante si alcatuirea de herbare. Prima lucrare scrisa, mai importanta,in care se face referire la flora Pietrei Craiului intitulata "Enumeratiostirpium Magno Transilvaniae Principatui" apartinand lui J. C.G.
Baumgarten dateaza din anul 1916.Pana in prezent existanumeroase informatii despre flora si vegetatia Pietrei Craiului care vor fi completate cu rezultatele programului de inventariere, cartare si monitorizare a biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000.
Flora micologica, este inca putin cercetata. Majoritatea studiilor efectuate, au avut ca obiect ciupercile parazite. Pana in prezentau fost identificatedin aceasta zona peste 300 de specii de ciuperci, in marea lor majoritate parazite pe plantele superioare.
De pe teritoriul parcului au fost descrisipatru taxoninoi pentru stiinta (Niptera plicata, Stictis pachyspora, Trichopezizaleucostoma, Ramularia sambucina f. ebuli). De asemenea s-au identificatun numar mare de combinatii ciuperca parazita - planta gazda noi pentru stiinta sau pentru Romania. Cu toate ca exista un numar mare de ciuperciparazite, starea fitosanitara a masivului este echilibrata nefiind depistateatacuri masive care sa puna in pericol in special plantele endemicesau rare.
Grupul lichenilor este de asemenea bine reprezentat inregistrandu-se peste 214 de specii saxicole. Muschii (brioflora) au fost cercetati de numerosi briologi inca de la sfarsitul secolului al XIX - lea, astfel incat sunt semnalate pana in prezent peste 100 despecii unele avand un areal destul de restrans pentru Carpatii Romanesti - Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiindspecii protejate de interes comunitar conform Directivei ConsiliuluiEuropei 92/43 EEC: Mannia triandra, Buxbaumia viridis, Sphagnum sp.
Conspectul plantelor superioare cunoscute pana inprezent din Parcul National Piatra Craiului cuprinde peste 1100 de specii. Se poate aprecia ca Piatra Craiului gazduieste peste 30% din nr totalde specii de plante superioare prezente pe teritoriul Romaniei.
Studiile efctuate in vara anului 2000 au dus la imbogatireainventarului floristic prin descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt inclusein "Lista rosiea plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile.
Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare mentionam feriga Woodsia glabella intalnita numai in Bucegi, in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra Craiului, tisa - Taxus baccata, zambrul - Pinus cembra, angelica - Angelica arhangelica; sangele voinicului - Nigritella nigra si N. rubra, etc. Cele mai reprezentativespecii endemice carpatice sunt: Achillea schurii, Primula wulfenianassp. Baumgarteniana (intalnita numai in Postavarul si Piatra Craiului), Festuca carpatica, Sesleria haynaldiana, Trisetum macrotrichum, Koeleriatranssilvanica, Draba compacta, Hesperis moniliformis, macul galben - Papaver corona-sancti-stefani etc. Endemisme strict locale sunt garofita Pietrei Craiului - Dianthus callizonus, simbolul floristic al masivuluisi Aubrieta intermedia ssp. falcata. De asemenea sunt prezente si speciide interes comunitar cum ar fi galbenelele - Ligularia sibirica (specieprotejata conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC fiind inclusasi in Conventia de la Berna).
GRUPUL NR. TOTAL SPECII SPECII ENDEMICE CARPATICESPECII ENDEMICE PT. PIATRA CRAIULUI
Ciuperci (in principal specii fitoparazite) >300, Licheni saxicoli >214,Muschi >100,Cormofite >1100 53 2
Vegetatia se remarca printr-o mare diversitate. Au fost identificate un numar de 49 asociatii vegetale, grupate in 17 clase, 21 de ordine si 31 de aliante .Vegetatia este reprezentata preponderent de paduri, tufarisuri alpine si subalpine si pajisti alpine. Vegetatia palustra mai putin reprezentata in masiv se intalneste in jurul izvoarelor, pe vai si pe terenurile mlastinoase.
Bibliografie:
Alfred Edmund brehm : Lumea animalelor
Prof. univ.dr I Tudor – Mic atlas de plante
Muzeul de istorie naturala Grigore Antipa: Ghidul colectiilor(Insecte)
Muzeul de istorie naturala Grigore Antipa: Ghidul colectiilor(Mamifere)
Indrumator de practica Botanica: A Sarbu, D Smarandache, G Pascale
http://punkeru.sunphoto.ro/COLTUL_CHILIILOR_-_MUNTII_PIATRA_CRAIULUI
http://punkeru.sunphoto.ro/PIATRA_CRAIULUI
vineri, 28 ianuarie 2011
Rockgarden - cateva aspecte
Cultura cactusilor in aer liber pe tot timpul anului este un lucru deosebit, prima data am primit cateva cladodii de Opuntia de la un prieten bun(Gheorghe Carpuciu), chiar nu credeam ca o sa reziste la gerurile de la noi, si pana la urma era normal tinand cont de originea unora(Nordul Americii chiar pana in Canada), umiditate in exces si temperaturi mult mai scazute decat la noi.
A trecut o perioda si am cunoscut un alt colectionar de plante hardy...bunul meu prieten Fabian Vanghele, cel mai bun pe felia asta din tara, recunoscut chiar si international.
De aici a inceput o adevarata pasiune si acum ma pot mandri ca am deja 3 ani experienta in cultura plantelor hardy, am plante frumose care au rezistat fara probleme 3 sezoane.
Plantele le tin deocamdata in 2 stancarii, prima stancarie realizata acum 3 ani si stancaria mare care am facut-o in vara anului 2010.
Am hotarat sa prezint aici cateva plante in anumite sezoane urmand sa imbogatesc postarea asta cu noi fotografii in timp.
Echinocereus reichenbachii - primvara 2010
Escobaria vivipara - primavara 2010
Aceleasi plante mutate in noua stancarie - iarna 2010 (sus), primavara 2010 inflorite in prima stancarie (jos)
Cateva imagini cu prima stancarie - primavara 2010
Probabil cei mai rezistenti cactusi pentru stancarii sunt plante din genul Opuntia, din pacate nu am fotografii cu plante inflorite, de cele mai multe ori am fost plecat si am ratat inflorirea insa sper la primavara sa revin cu noi fotografii, decamdata cateva aspecte din anotimpul rece.
Opuntia humifusa - golden orange flowers, inceputul lunii decembrie ploaie apoi inghet, cel mai periculos, insa planta a trecut cu brio de aceasta perioada.
Opuntia phaeacantha Belen New Mexico - iarna 2010
Opuntia polyacantha Stafford Co.,Kansas - iarna 2010
Desigur am mai multe specii si locatii, va urma sa le prezint.
Suculente hardy: In stancarie se preteaza si o gramada de suculente, iata si cateva care o duc excelent la mine:
Sempervivum sp.- primavara 2010
Yucca filamentosa - iarna 2010
Yucca brevifolia ,,Joshua tree,, - iarna 2010
In primavara am de gand sa extind stancaria relizata in vara anului 2010 asa ca voi reveni cu o noua postare unde o povestesc mai pe larg cateva aspecte extrem de importantae: realizarea unei stancarii, pozitia, solul folosit...etc.
A trecut o perioda si am cunoscut un alt colectionar de plante hardy...bunul meu prieten Fabian Vanghele, cel mai bun pe felia asta din tara, recunoscut chiar si international.
De aici a inceput o adevarata pasiune si acum ma pot mandri ca am deja 3 ani experienta in cultura plantelor hardy, am plante frumose care au rezistat fara probleme 3 sezoane.
Plantele le tin deocamdata in 2 stancarii, prima stancarie realizata acum 3 ani si stancaria mare care am facut-o in vara anului 2010.
Am hotarat sa prezint aici cateva plante in anumite sezoane urmand sa imbogatesc postarea asta cu noi fotografii in timp.
Echinocereus reichenbachii - primvara 2010
Escobaria vivipara - primavara 2010
Aceleasi plante mutate in noua stancarie - iarna 2010 (sus), primavara 2010 inflorite in prima stancarie (jos)
Probabil cei mai rezistenti cactusi pentru stancarii sunt plante din genul Opuntia, din pacate nu am fotografii cu plante inflorite, de cele mai multe ori am fost plecat si am ratat inflorirea insa sper la primavara sa revin cu noi fotografii, decamdata cateva aspecte din anotimpul rece.
Opuntia humifusa - golden orange flowers, inceputul lunii decembrie ploaie apoi inghet, cel mai periculos, insa planta a trecut cu brio de aceasta perioada.
Suculente hardy: In stancarie se preteaza si o gramada de suculente, iata si cateva care o duc excelent la mine:
Sempervivum sp.- primavara 2010
joi, 6 ianuarie 2011
duminică, 2 ianuarie 2011
Gymnocalycium ragonesei (ragonesii) A Castellanos
Foto 1: Planta inflorita
Gymnocalycium ragonesei (ragonesii) A Castellanos
Un pic de timp liber si m-am hotarat sa descriu o planta frumoasa foc, as putea spune specia mea preferata din genul Gymnocalycium si anume Gymnocalycium ragonesei (ragonesii).
Sinonime: Gymnocalycium obductum.
Etimologie: O specie dedicata celui care a descoperit-o Ragonese.
Origine: Argentina(Catamarca, Cordoba)
Descriere: Planta de talie mica cu crestere lenta pana la 7,5 cm diametru, desigur conteaza si tipul de cultura, epiderma de culoare maron, spini de culoarea alba.
Foto 2.
Flori: Foarte frumoase, 5 cm lungime si 4,5 cm diametru de culoare alb cremos.
Sezonul de inflorire(Europa): Sfarsitul primaverii, insa mie mi-a inflorit toata vara, pe unele siteuri scrie ca floarea poate rezista pana la 12 zile,...la mine a tinut cel mult 7 insa inflorirea a avut loc exact cand afara era destul de cald atat ziua cat si seara, asta influentand mult, daca macar seara temperaturile erau ceva mai scazute probabil floarea ar fi rezistat mult mai mult...deci variatia de temperatura conteaza atat pentru inflorire dar si crestere.
Floarea se deschide dupa amiaza si are nevoie de multa lumina.
Cultivare: Dupa cum am spus planta are o crestere lenta, pe unde am mai citit este considerat unul dintre cei mai grei Gymnocalycium in cultura, insa nu mi se pare atat de greu atat cat sunt respectate conditiile de cultura:
Solul este unul dintre cei mai importanti factori, poate fi cultivat pe soluri organice bine drenate insa eu am optat pentru sol mineral cu urme de pamant de sub frunze(asta insemnand doar 2-3 %, restul diferite minerale), asta asigura o crestere naturala(desigur mai inceata...insa este bine sa nu grabim niciodata plantele), si drenaj bun.
Nu am intampinat probleme nici cu expunerea la soare...planta are soare din plin de pe la orele diminetii, pana apune...cu toate ca este recomandat ca in zilele cu insolatie puternica este bine ca planta sa fie protejata, consider ca daca planta este bine hidratata nu are probleme + sunt plante care in perioada de repaus, s-au cand soarele este foarte puternic raman usor semiangropate(Foto 3).
Foto 3: Planta semiingropata
In ultimul caz in care planta arata ca ar avea probleme cu insolatia putem muta usor un ghiveci cu o planta mai mare, mai rezistenta astfel asiguram plantei un mediu mai ferit in acele zile foarte calduroase(o solutie simpla si fara batai de cap).
Rezistenta la frig: Tinut uscat rezista pana la - 5 grade celsius, nu am incercat si nici nu voi incerca.
Iarna nu se uda deloc!
Temeratura de iernare(la mine): cuprinsa intre 7-12 grade celsius
Inmultire: Prin seminte, planta nu lastareste insa am auzit cazuri in care plante mature au produs totusi lastari, asfel cultivatorul poate taia un lastar si il poate inradacina...insa daca vreodata as vedea un lastar as privi planta ca pe un trofeu in nici un caz nu as rupe...sunt total impotriva acestui tip de inmultire...planta sufera!
Foto 4: Stanga (boboc in stadiul 2), si dreapta Floare in curs de deschidere.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)